Sanzienele,sarbatoarea iubirii

Aceasta sarbatoare a iubirii imi aminteste de bunica mea,de chipul blajin si ochii ei albastri ca cerul senin de vara...si mi-e dor,de ea si de povestile ei,dar mai ales de vacantele pe care le petreceam pe ulitele satului.Eram bune prietene,dar cand am inceput sa mai cresc si ,au inceput baietii,sa ma ceara la cate un bal,ca asa era pe vremea aceea,bunica incepuse si ea cu tot felul de obiceiuri care se practicau pe la sate;coronite din flori,busuioc pe sub perna...Aceste "ritualuri"au inceput cu o poveste chiar in noaptea de Sanziene.Imi spunea,bunica mea,ca sarbatoarea de Sanziene este singura sarbatoare pagana a anului,pentru ca are un amestec de crestinism si vrajitorie,dar care este speciala.Mai spunea ca in noaptea de 23 iunie,portile cerului se deschid si orice muritor care bate la portile nevazutului poate intra doar daca poarta o coronita impodobita cu flori galbene de sanziene.Noaptea de Sanziene este o mare sarbatoare a iubirii,si inainte,dar si acum cred,ca mai sunt sate in care,obiceiurile populare inca se mai practica...Se impletesc coronite din flori galbene de sanziene care se arunca apoi pe acoperisul casei,astfel daca,coronitele se opresc pe acoperis,este semn ca va avea loc o nunta,dar daca va cadea pe pamant,atunci ursitul va mai trebui asteptat.In acelasi scop,fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna,pentru a-si visa viitorul sot;sau cele care vor sa-i afle numele,trebuie sa ia un vas cu apa proaspata in care pun 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie.Se spune ca,pe marginea apei,ceara se va aduna si va forma initiale,care vor dezvalui numele celui predestinat...In aceasta noapte,sarbatoriti iubirea...si nu uitati sa puneti sub perna flori de sanziene!