luni, 16 februarie 2015

Fãrã glas

În pãdurea mutã,
acoperitã de beznã,
invadatã de timp,
nu se mai aude
nici zâmbetul licuricilor.
Gânduri asasine
mi-au intrat pe sub piele,
sfâşiind-o...
Am adunat
în mantia destinului
vise clandestine,
privind la mine
abandonatã
în iarba înghetatã
cu iz de mentã...

Te-am chemat fãrã glas.
Speriate,cuvintele,
îşi luaserã zborul...


(Mara Enache - Fãrã glas )



Niciun comentariu:

Postare prezentată

Ninge peste noi

Privesc amar cum sufletul îmi moare Înghețat în ierni de așteptare, Flori de gheață zâmbesc de la fereastră, A mai căzut un fulg pe...

traduceti acest blog

Gadget

Acest conținut nu este disponibil încă prin conexiuni criptate.

Wikipedia

Rezultatele căutării