Craciun fericit

Va doresc tuturor un CRACIUN MINUNAT ........LA MULTI ANI

Dincolo de iubire(||)

   De multe ori as fi vrut sa fug de tine,Iubire.Sa stau cat mai departe de suflarea ta curata si pagana deopotriva,cu care ademenesti pana-i faci pe oameni sa-si uite rosturile.
   As fi vrut sa o iau la sanatoasa,sa alerg mereu,sa nu ma mai poti ajunge,sa nu-ti mai cad in mreje si sa nu ma mai vand pe un sarut.
   Dar,daca as fi alergat,ar fi trebuit sa calc peste gradini superbe,cu flori in forme de clipe frumoase si sa naruiesc castele de nisip...Iar acele castele frumoase,chiar daca erau din nisip,erau totusi ale mele...

   Ai fost si fabricant de aripi,Iubire.
   Zapaceai oamenii,facandu-i sa creada ca pot zbura,iubind,si de multe ori,atunci cand zborul lor atingea inaltimi pe care nici nu le visasera,iti cereai aripile inapoi,brusc si irevocabil,ca un ultimatum transformat deja in razboi.
   Iar oamenii,ramasi dintr-odata fara aripile iubirii,se prabuseau in noroiul trist al lipsei de iubire,de unde ori nu se mai ridicau in veci,ori se ridicau pentru a se tara apoi,pana la sfarsitul zilelor,intr-o lume searbada,schiloditi de neputinta de a mai zbura si purtand pe vecie,ca o pecete,dorul aripilor de odinioara...

  Alergand in cautarea ta,Iubire,uneori poate te-am mai ranit,fara sa vreau.Iar tu,superba in capriciile tale,m-ai condamnat atunci la suferinta.Si s-ar putea sa ma urasti toata viata,pentru asta.Si sa nu ma ierti niciodata.Dar vreau sa stii ca iti iubesc ura cu care ma urasti si neiertarea...
   Nu vreau sa te mai pierd niciodata.
   Chiar de ar fi ca,iubind,sa sufar din nou,iar sufletul sa-mi fie pururi o rana...
   Chiar de ar fi sa-mi ard de fiecare data aripile in focul tau sublim...
   Chiar de ar fi ca,din zborul tau voievodal catre Soare,sa ma lasi prada caderii si sa ma zdrobesc de un pamant pustiu si zadarnic de atatea singuratati...
   Eu te voi astepta mereu la mine in suflet,sa ma alini sau sa ma chinui,sa ma saruti sau sa ma ucizi,pentru ca dincolo de tine nu mai este decat de o nesfarsita tristete.Si un pustiu,un pustiu imens,care nu poate fi umplut decat tot cu iubire.
(Dincolo de iubire--Daniel Grosu)

Dincolo de iubire

  Pleci iarasi.Grabita,transportata deja intr-o alta lume,din care eu nu mai fac parte.Pleci,de parca nu noi am fi cei care plangeam,si apoi ne sarutam lacrimile unul altuia,pentru ca nu intelegeamce destin nemilos ne tinuse departe unul de celalalt atatia ani de zile,pana ce iubirea sa ne daruiasca unul altuia.Si,amuzati,ne intrebam:cine stie de cate ori n-om fi trecut unul pe langa celalalt prin piata,indiferenti,sau cine stie cand ne-om fi impins si injurat in autobuz,nestiind ca va veni o zi in care ne vom indragosti si nu vom mai putea trai unul fara celalalt...
     Asa credeam: ca iubirea noastra va fi vesnica.Ca nimic n-o va putea lovi.Ca ne vom iubi si dincolo de moarte.
    Iar acum pleci,de parca ti-ar fi teama ca nu cumva sa pierzi cine stie ce mijloc de transport fistichiu,care vine doar o data in viata...
    Graba cu care pleci ti-a lasat insa timp suficient sa gasesti motive plauzibile,pretexte convenabile,sa-ti faci si din plecare o necesitate,sa incerci sa demonstrezi ca e mai bine asa,dar de ce nu ai avut curajul de a ma privi in ochi,inainte de a pleca,sa-ti raspunzi tie insasi daca intr-adevar voiai sa pleci?
    Ar fi trebuit sa le mai dai voie ochilor nostri sa-si vorbeasca,fie si pentru ultima oara,sa-si mai spuna macar o data ca se iubesc,asa cum numai ei stiau,si abia apoi sa-ti urmezi drumul.
    Poate ca,acolo unde te afli acum,straluciri la minut arunca umbre peste lumina povestii noastre dulci-amare,acoperind-o cu uitare.Dar,oare,nu-ti va fi dor nici o clipa de rasul nostru si de joaca noastra si de clipele in care ne strangean in brate cu disperare,de teama ca ne vom pierde unul de altul?
    Ai plecat,spargand universul nostru comun in doua,iar iubirea ni s-a transformat in doua singuratati,pe care vantul le va purta prin lume ca pe doua urise baloane de sapun,care se vor sparge,intr-o zi,departe unul de celalalt.

Decembrie

A venit iarna! Ninge! Am vazut cazand primii fulgi de nea...un alb intins uniform,peste tot...peste copacii golasi,peste acoperisurile caselor chiar si peste cateva smocuri de iarba care s-au ghemuit sub greutatea fulgilor,plangand parca plecarea toamnei aurii...
  In sufletul meu locuieste de mult timp o toamna tarzie,cu vanturi si ploi,iar acum,deodata,in graba,mi s-a instalat iarna cu aerul sau inghetat.
  Orasul adormit si-a imbracat repede mantia alba.Pasesc in noapte privind fulgii care m-au ametit in caderea lor lina si uniforma...retraind amintiri care -gandeam ca- s-au risipit o data cu trecerea timpului...Fugind de ganduri si amintiri,am intrat in mica biblioteca judeteana...am ales din intamplare o carte de pe un raft oarecare,sperand doar ca lectura sa ma acapareze,si sa pot uita sentimentul de singuratate care ma apasa de ceva timp.
  Citind "Dincolo de iubire" de Daniel Grosu nu am facut decat sa imi rascolesc sufletul si sa imi amintesc ca din lumina se naste iubirea...Am citit,cu interes si curiozitate,si am invatat ca iubirea e mai presus de orice...ca oricarui cititor nu-i ramane decat sa retraiasca marea iubire,cu care s-a intalnit mai devreme sau mai tarziu. Scrisorile de dragoste din acest roman,sunt,de fapt,o raza,reversibila,despre  iubire,care lumineaza intr-o lume cenusie...iar eu,transcriu,cuvant cu cuvant,aceste scrisori ,pentru a impartasi tuturor bucuria ca am citit romane care mi-au ramas adanc intiparite in suflet...
Autorul este un locuitor al micului meu oras,peste care acum ninge cu fulgi mari...

Pauza de ras

         Un tanar abordeaza nasul,la urcarea in tren:
-Domnule controlor,pot sa urc in tren cu 130 kg de dulceata?
-Nu,raspunse omul.
Apoi,intorcandu-se catre iubita lui...
-Vezi,dulceata,domnul zice ca nu te pot lua cu mine...



         -Iubito,ma iubesti?
-Bineinteles,dragul meu.
-Si,daca ti-as zice ca te-am inselat,m-ai ierta?
-Binainteles,dragul meu.Mortilor li se iarta orice.



   Asistenta:-Domnule doctor,e aici un pacient care se crede invizibil.
   Doctorul:-Spune-i ca nu pot sa-l vad acum!



   Politistul catre sofer:
   -Va rog sa coborati din autoturism!
   -Sant prea beat,urcati dvs.!



   La o scoala,dintr-un colt uitat de lume,profesoara intreaba elevii:
   -Copii,cand e cel mai potrivit moment pentru culesul fructelor?
   -Cand e legat cainele!,raspunde un copil.



   Vine sotul seara acasa,obosit de la munca.
   Sotia:-Dragul meu,spune.mi,exista pe lumea asta ceva mai important decat dragostea?
   Sotul:-Iarasi n-ai facut de mancare?

Sanzienele,sarbatoarea iubirii

Aceasta sarbatoare a iubirii imi aminteste de bunica mea,de chipul blajin si ochii ei albastri ca cerul senin de vara...si mi-e dor,de ea si de povestile ei,dar mai ales de vacantele pe care le petreceam pe ulitele satului.Eram bune prietene,dar cand am inceput sa mai cresc si ,au inceput baietii,sa ma ceara la cate un bal,ca asa era pe vremea aceea,bunica incepuse si ea cu tot felul de obiceiuri care se practicau pe la sate;coronite din flori,busuioc pe sub perna...Aceste "ritualuri"au inceput cu o poveste chiar in noaptea de Sanziene.Imi spunea,bunica mea,ca sarbatoarea de Sanziene este singura sarbatoare pagana a anului,pentru ca are un amestec de crestinism si vrajitorie,dar care este speciala.Mai spunea ca in noaptea de 23 iunie,portile cerului se deschid si orice muritor care bate la portile nevazutului poate intra doar daca poarta o coronita impodobita cu flori galbene de sanziene.Noaptea de Sanziene este o mare sarbatoare a iubirii,si inainte,dar si acum cred,ca mai sunt sate in care,obiceiurile populare inca se mai practica...Se impletesc coronite din flori galbene de sanziene care se arunca apoi pe acoperisul casei,astfel daca,coronitele se opresc pe acoperis,este semn ca va avea loc o nunta,dar daca va cadea pe pamant,atunci ursitul va mai trebui asteptat.In acelasi scop,fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna,pentru a-si visa viitorul sot;sau cele care vor sa-i afle numele,trebuie sa ia un vas cu apa proaspata in care pun 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie.Se spune ca,pe marginea apei,ceara se va aduna si va forma initiale,care vor dezvalui numele celui predestinat...In aceasta noapte,sarbatoriti iubirea...si nu uitati sa puneti sub perna flori de sanziene!

Nepasare sau teama?

Cineva spunea ca, din durere trebuie sa-ti faci un profesor nu un stapan;nici nu mai stiu unde am citit aceasta fraza(o carte sau un film?),cert este ca mi-a ramas adanc intiparita in memorie.Sunt dezamagita de cei din jurul meu,iar acest sentiment mi-a creat o stare de apatie,de indiferenta...nu ma mai bucur la rasaritul soarelui,nici nu mai privesc noaptea stelele;nu mai vad nici macar cum creste iarba...sunt nepasatoare la tot ce ma inconjura si la tot ce e frumos.Imi ticaie in inima,tic-tac,tic-tac-un ceas imaginar;numar secunde,minute si ore,de parca viata mea ar depinde de asta si simt doar o nerabdare nefireasca.Spre unde ma grabesc?unde vreau sa plec?unde vreau sa fug?Pierd teren in fata mea si ma intreb:ce vreau?sau ce nu vreau de fapt...Simt durere si mai ales neputinta de a merge mai departe,am senzatia ca sunt pe marginea prapastiei dar nu vrea sa impiedic caderea;de parca viata mea a trecut in zadar si nu mai vreau nimic.Un psiholog probabil ar spune ca aceste simtome,aceste caderi,trairi si sentimente pe care le am,ar avea un diagnostic sigur:depresie.Dar nu-mi pasa...iar din toata aceasta situatie in mijlocul careia ma aflu,din interiorul meu,izvoraste in hohote un ras zgomotos...Scriind aceste randuri,ma gandeam ca poate ar fi bine sa-mi cumpar un caine...daca l-as hrani si as avea grija de el,se va atasa de mine,ma va iubi si mai ales,nu-mi va insela niciodata asteptarile...voi gasi cel mai bun prieten care nu ma va trada...Voi incerca sa ma ridic din bezna care ma inconjoara si voi incepe sa lupt;voi incepe sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima din viata mea...

Fara cuvinte

Inca de cand suntem copii visam printi,printese;ne dorim sa avem o viata fericita ca in povesti...doar ca deseori nu ne regasim in ceea ce ne-am dorit;viata e dura cu noi iar in realitate,de multe ori,ramanem fara cuvinte...Cand deschidem gura,cuvintele isi iau zborul si nu le mai putem intoarce;ceea ce am avut de spus ramane spus...dar chiar si asa,de multe ori trecem cu vederea si iertam,pentru ca ne-am obisnuit sau mai iubim inca persoana de langa noi.Iertam cuvinte si chiar gesturi care uneori ne provoaca sila,dar,deja,cand acestea devin o obisnuinta zilnica,cand incepem sa plangem innabusit cu capul in perna,cand te intrebi ce s-a ales cu viata ta si unde sunt visurile din copilarie,atunci cu siguranta trebuie sa luam o decizie;sa nu mai suferim,sa alungam tristetea din ochii nostri si sa aducem zambet si liniste in viata noastra.Sa invatam sa spunem "Destul...nu mai vreau sa fiu o victima...am o viata de trait"Sa ne bucuram de zambetul copiilor nostri si mai ales sa invatam noi sa zambim...Iar cuvintele si gesturile nesabuite cu care,zilnic,am fost improscate,sa ramana un vis urat...sa ramana fara cuvinte.

Mirosul ametitor al florilor de tei

Ori de cate ori merg in parc impreuna cu copilul meu,ma refugiez mereu sub un tei batran...in aceasta perioada,mirosul florilor de tei imi trezesc amintiri care ma naucesc,ma terorizeaza,ma ucid incetul cu incetul...iar eu...incerc sa le innabus (nu stiu de ce );chiar daca sunt convinsa ca maine voi reveni sub teiul inflorit,voi reveni la amintirile pe care incerc sa le ignor,dar pe care le iubesc si le dispretuiesc in acelasi timp.Nu am puterea de a opri timpul...anii trec si am ajuns la o varsta(nici nu mai conteaza cat)...probabil nu-mi arat anii; ori sufletul meu a ramas tanar? -dar,sunt convinsa,ca fiul meu-acum destul de mare-ramane deseori mirat,si sunt sigura ca nu ar avea curajul de spune cuiva..."mama are blog" sau "mama mi-a trimis mesaj pe mess"...cred ca am avut curajul sau mai bine spus curiozitatea de a invata singura lucruri pe care nu orice femeie da varsta mea ar incerca...Amintirile provocate de mirosul dulce al florilor de tei imi amintesc de tineretea mea.Pe vremea aceea nu erau calculatoare, nici tablete si nici telefoane inteligente...ma asezam frumos la o masa si scriam ordonat toate gandurile mele pe hartie...amintiri ramase intiparite si in inima mea...

Harta viitorului (||)

    

       Mama iti scrie trei cuvinte.Citeste si ia aminte!

Citate despre viata.(Bruce Hyland)

_Niciodata sa nu te opresti din invatat.A conduce este o profesiune,nu un drept sau o mostenire.Accepta ca exista,in mod frecvent,lucruri pe care nu le stii si ca a gasi modalitati mai bune de a rezolva lucrurile face parte din profesie.

_Rezolva-ti problemele pe masura ce apar;astfel,eviti aglomerarea lor.Amanarile te fac sa pari fricos si ineficient.

_A cere ajutor este un semn de intelepciune si de tarie de caracter.Nimeni nu trece prin viata sau nu lucreaza de unul singur.

_Recunoscandu-ti deschis greselile,limpezesti atmosfera si trimiti un mesaj important despre responsabilitate.

_Poarta-te cu cinste si buna cuviinta.Niciodata nu stii ce actiune din trecut se poate intoarce impotriva ta in viitor.

_Fixeaza-ti un scop precis.Urmeaza-ti drumul catre el riguros.

_Ideile se cladesc pe o baza stabila.Nu exista o scurtatura intre prezent si viitor.Scopurile se ating prin planificare,pregatire si executare.

                                                                                                                                                            



Pilula de ras

***-De ce ti-ai dat demisia de la fabrica de explozibil?
-Erau prea zgarciti.Dupa ultima explozie,mi-au retinut din leafa timpul cat am stat in aer.

***-De ce s-a scumpit mancarea,prostitutia si telefonul?
-Pentru ca toate se duc la gura.

***-Buna ziua,sutiene numarul zero aveti?
-Nu,dar va putem oferi o alifie contra bubelor.

***Un optimist si un pesimist stau la taclale:
-Daca lucrurile merg in ritmul asta,intr-un an o sa ajungem sa cersim.
-Poate,dar nu vom mai avea de la cine.

***Intr-o seara,pe strada,o batranica striga cat o tineau plamanii:
-Sariti!Sariti!Hotul!Prindeti-l repede!
Un politai care era in preajma,o intreaba surescitat:
-Ce se intampla,doamna?V-a jefuit cineva?
Da,da,uite-l pe cel care fuge acolo,prindeti-l!A vrut sa ma violeze!
La care politaiul:
-Nu-i nimic,doamna,nu va mai agitati atat.Lasati ca vine altul...

***-Popescule,cum se numeste acel legamant ce apropie o femeie de un barbat?
-Un colier...

***Ionescule cate porunci exista?intreaba profesorul.
-Zece,domnule profesor.
-Si ce se intampla daca nu respecti una din ele?
-Raman noua...

 ***-Vezi Mario,n-oi fi eu bogat,dar inca-s verde!
-Mai du-te-ncolo,mai Ioane!Ce,io am venit la pascut?!

***Badea Gheorghe merge cu o gloaba la targ.
-Cum trage calul asta la caruta?
-D'apoi, nu prea trage.
-Da' la plug,trage?
-Nu prea.
-O fi bun de calareala?
-N-as crede.
-Pai,atunci de ce l-ai adus?
-Nu l-am adus sa-l vand.
-Da' ,ce vrei sa faci cu el?
-Vreau sa-l fac de rusine...

***-Vasilica,de ce este cunoscut Cristofor Columb?
-Pentru ca s-a dus in America fara viza...

Imagine animata

Trecea un om pe drum.....(.Elena Farago)

 

Trecea un om pe drum aseara,
Trecea cantand incet pe drum,
Stiu eu?Poate canta sa-i para 
Drumul mai scurt,-ori poate cum
Era asa frumos aseara,
Poate canta ca sa nu-l doara
Ca-i singur numai el pe drum-?

Trecea, si eu eram la poarta
Si si-a vazut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodata
De am oftat,n-oi sti sa spui.
Si nu-mi venea sa plec din poarta,
Si parca un dor de viata toata
M-a prins privind pe urma lui...

Asa ne-o fi la fiecare,
Ca stam in poarta,si nu stim
Pe calator macar de-l doare
Ceva,si de ne pomenim
Oftand,pesemne fiecare
Ne-om fi simtit departe tare
De-un drum pe care-am vrea sa fim.

Primavara se planteaza flori...

1.Nu trai mai presus de posibilitatile care le ai.
2.Sa fii intotdeauna primul care spune "buna ziua".
3.Intotdeauna primavara planteaza flori.
4.Nu uita zilele de nastere a parintilor si prietenilor.
5.Cel putin o data pe an asista la un rasarit de soare.
6.Restituie orice lucru pe care l-ai luat cu imprumut.
7.Invata sa construiesti cu mainile tale.Un lucru oricat de mic, iti va da satisfactie si il vei pretui.
8.Doneaza toate hainele pe care nu le-ai imbracat in ultimii trei ani.
9.Lucrul cel mai important intr-o familie este increderea.
10.Nu minti si nu incuraja pe nimeni sa minta.
11.Nu fuma.
12.Tine ceasul intotdeauna cu 5 minute inainte.
13.Foloseste centura de siguranta.
14.Fii original.
15.Pune in practica teoria relativitatii:incearca sa privesti lucrurile din punctul de vedere al celorlalti.

Harta viitorului

1.Un castigator nu renunta niciodata,pe cand,cel care renunta nu va castiga niciodata.
2.Incearca sa ai un comportament frumos.Intra in orice loc,sigur pe tine si decis.
3.In viata,e intotdeauna necesar sa stii sa invingi.Dar si sa pierzi.
4.Invata sa devii cea mai entuziasma si pozitiva persoana pe care o cunosti.
5.Fii dispus sa pierzi o batalie,pentru a castiga un razboi.
6.Judeca intotdeauna persoanele pentru inima lor,nu in baza contului bancar.
7.Suna-ti intotdeauna mama dar mai ales nu uita ziua ei de nastere.
8.Mentine-ti intotdeauna promisiunile.
9.Gandeste de doua ori inainte de a spune prietenilor secretele tale.
10.Invata-ti copiii valoarea banului si importanta economiilor.
11.Cauta in fiecare persoana latura cea mai buna.
12.Accepta durerea si deziluzia ca pe o parte din viata ta.
13.Aminteste-ti ca succesul unei casatorii depinde de doua lucruri.Sa gasesti persoana potrivita,si sa fii persoana potrivita.
14.Incearca sa ajuti atunci cand cineva are nevoie de tine.
15.Invata cand trebuie sa vorbesti,dar si cand e cazul sa taci.
16.Nu amana:fa orice lucru atunci cand trebuie facut.
17.Sa nu-ti fie frica sa spui:"nu stiu","am gresit"sau "imi pare rau".
18.Nu folosi timpul si cuvintele fara atentie;sa le intorci e imposibil.
19.Traiestein asa fel,incat fiii tai,atunci cand se gandesc la dragoste,fidelitate,onestitate...sa se gandeasca la tine.
20.Accepta mereu ajutorul care iti este oferit.
21.Nu amana pentru maine posibilitatea de a fi fericit.
22.Cauta prieteni noi,dar nu-i uita niciodata pe cei vechi.
23.Respecta orice persoana pe care o intalnesti asa cum vrei sa fii si tu respectat.
24.Planteaza un copac in fiecare an cand iti sarbatoresti ziua de nastere.
25.Restituie intotdeauna orice lucru pe care l-ai luat cu imprumut.
26.Stange mana cu putere,priveste intotdeauna persoanele in ochi si spune mereu "multumesc".
27.Fugi de invidie.E inceputul nefericirii.
28.Urmareste-ti instinctul;nu lasa pe altii sa decida pentru tine.
29.Nu face de doua ori aceeasi greseala.
30.Trebuie sa faci tot posibilul ca fiii tai sa aiba o imagine buna despre ei.Este cel mai important lucru pe care il poti face pentru a le asigura succesul in viata.

Citeste si ia aminte!

Cu dor si cu nerabdare
mama-ti scrie trei cuvinte,
sau-mai bine- o scrisoare.
Citeste si ia aminte!

Copilul meu,de-acum esti mare.
Citeste si ia aminte!
Cu dor si cu nerabdare
mama iti scrie trei cuvinte...

C-ai plecat in departare
pe un drum de tine-ales.
Sa stii ca durerea doare...
Zambesc amar,de ne-nteles...

Ca departarea doar dezbina
frati de surori,mame de fii.
Strain,intr-o tara straina,
Strain si-acas cand ai sa vii.

Pe drumul care te grabesti
fii cinstit printre straini,
doar asa ai sa razbesti,
drumul plin de maracini.

Sa nu minti si sa nu furi,
doar asa ai sa razbesti.
Sa respecti,-nu sa injuri-
Si trimite-mi mama vesti...

Ca mi-e greu;mi-e tare dor...
De te-ntorci si n-oi mai fi,
Ca un inger pazitor
te voi veghea,noapte si zi.

Scrisoare deschisa pentru copiii mei

Stiu ca trebuie multa rabdare,si atunci,pentru a trai mai bine,noi parintii,trebuie sa fim mai presus de ambitii,sa invingem frica;trebuie sa fim un bun exemplu pentru copiii nostri,sa avem o inima mare,fara sa uitam insa ca trebuie si un pic de severitate pentru a infrunta multele piedici care ne invadeaza viata.Nu mi-e usor,cand ma gandesc ca isi vor croi propriul lor drum in viata,iar noi vom ramane singuri,doi batranei,tocmai de aceea,acum,le construiesc un soi de harta stradala cu care se vor putea orienta in viitor.Randurile acestea sunt un mod in care,sper ca citindu-le,vor putea utiliza sfaturile mele pentru o existenta linistita si optimista.Scriu aceste randuri,in speranta ca intr-o zi,copiii mei,vor citi,si vor putea deschide ochii asupra aspectelor pozitive ale vietii,devenind la randul lor adulti cu principii si idealuri,respectuosi,demni,si mai ales,cu o mare pace interioara.Asta e cea mai importanta mostenire pe care le-o putem lasa...Asa ca...copiii mei!...nu renuntati niciodata la idealurile voastre,pentru ca,persoanele care au mari idealuri,au mai multa forta decat cei care au realizat deja totul.Fiti puternici,doar asa puteti trece peste obstacolele vietii!

Dragoste-Edith Sodergan

                                                                                                                                                                
Sufletul meu era o rochie albastru-deschis de culoarea cerului;
am lasat-o pe-o stanca,pe tarm,
si-am venit la tine goala ca o femeie.
Si ca o femeie m-am asezat la masa ta,
am baut vin cu tine si-am sorbit din parfumul de roze.
M-ai gasit frumoasa,mi-ai spus ca m-asemuiam
unei fiinte vazute in vis,
am uitat totul,am uitat copilaria,caminul,
nu-ti stiam decat mangaierile ce ma tineau prizoniera.
Si tu ai luat surazand o oglinda si m-ai rugat:
priveste-te-n ea!
Am vazut ca umerii mei erau facuti din pulbere
si cadeau in pulbere,
am vazut ca frumusetea mi-era bolnava si nu voia
decat sa dispara,
O,strange-ma tare in brate,atat de tare incat sa
nu-mi mai trebuiasca nimic altceva.

Toate simturile mele (Anda-Amir-Pinkerfield)

Toate simturile mele-sufletul-
Le-am pus in varful degetelor
 Pe care prin parul tau le treceam.
De-atata suflet,degetele imi tremurau
Si m-am oprit.
M-am prefacut toata in varfuri de degete
Ce-ti netezeau parul.